Descriere
Capitală: Hanoi
Suprafaţă: 331 689 km²
Monedă: dong
Limbă oficială: vietnameză
Şerpuind de-a lungul ţărmului Asiatic al Pacificului, Vietnamul cuprinde numeroase tipuri de relief, climă şi cultură,. întinzându-se din munţii din nord până la mlaştinile Deltei Mekongului, pe o distanţă care depăşeşte 2000 de km. Este un ţinut care răsplăteşte atât călătorul aflat în căutarea frumuseţilor naturii cât şi pe cel dornic să înţeleagă tradiţiile acestei ţări.
Dată fiind oferta bogată de puncte de atracţie care merită vizitate, turiştii se confruntă cu alegerea itinerariului. La fel de tentante sunt plimbările pe străzile Cartierului Vechi al Hanoiului din nordul ţării, croazierele în Golful Ha Long şi excursiile în pieţele triburilor din munţi din Sa Pa, la graniţa cu China. Apoi în sudul Vietnamului, arhitectura colonială şi agitaţia vieţii de noapte a oraşului Ho Şi Min- fost Saigon exercită o puternică atracţie alături de dealurile din Dalat, purtând mireasma pinilor, plajele liniştite din Nha Trang şi Mui Ne, precum şi pieţele plutitoare din Delta Mekongului.
Numele său evocă atâtea pasiuni, încât la o enumerare întâmplătoare a naţiunilor, Vietnamul este una dintre cele care dintotdeauna au atras atenţia. Dar semnalul de alarmă tras odată cu tulburările din anii 50 a condus odată cu trecerea timpului la o reorientare a politicilor sale economice şi la normalizarea relaţiilor cu Statele Unite. În prezent Vietnamul este o naţiune în plină dezvoltare. Capitala sa Hanoi a luat naştere sub denumirea de Thang Long, ceea ce înseamnă dragon în ascensiune, o imagine care astăzi se aplică întregii ţării.
Multă vreme eclipsată de gastronomia chineză şi de cea thailandeză, bucătăria vietnameză se dezvoltă rapid prin propriile mijloace. Gurmanzi de pe toate meridianele lumii se adună în jurul meselor din toată ţara şi trimit în Occident rapoarte laudative la adresa bucătăriei clasice vietnameze, apreciind simplitatea tehnicii, prospeţimea ingredientelor, abilitatea prezentării şi ştiinţa de a combina gusturile, texturile şi temperaturile. Ingredientul considerat absolut indispensabil în bucătăria vietnameză este nuoc mam, un condiment iute cu al cărui gust te obişnuieşti în timp.
Harta Vietnamului are forma literei S, şerpuind simetric de-a lungul regiunii de sud, disipându-se în secţiunea mediană, scurtânu-se şi boltându-se în partea nordică. Munţii, cu o lungime de 1650 de km, formează coloana vertebrală a acestei ţări, mergând aproape paralele cu graniţele Cambodgiei şi Laosului. Însă râurile şi marea dau contur teritoriului, atât vizual cât şi din punct de vedere cultural, de-a lungul litoralului cu o lungime de 3.444 km şi al celor două cursuri de apă ale rîului Roşu şi Fluviului Mekong
Climă
Vietnamul se află între tropice şi subtropice, dar latitudinile şi altitudinile sale variate precum şi faptul că se găseşte în zona musonului est-asiatic generează condiţii climaterice de o mare diversitate.
În ianuarie şi februarie, Hanoi şi zona de nord pot fi foarte friguroase. În Sa Pa, uneori ninge. Regiunea este afectată de ploi abundente în sezonul musonilor, între lunile mai şi octombrie. Temperaturile oscilează între 19º C în ianuarie şi 33º C în iunie.
Deşi Vietnamul se află la tropice, clima sa nu este neapărat tropicală. Cu excepţia sudului extrem (mai jos de Phan Thiet/ Mui Ne), iarna aduce mari cantităţi de precipitaţii şi temperaturi de peste 10ºC, însă se simte mai frig, din cauza umidităţii. La sfârşitul lunii ianuarie, poţi sta la soare, iar temperaturile sunt mai ridicate dinspre nord spre sud. Din octombrie până în decembrie este sezonul cel mai plin în Hanoi şi Metropola Ho Şi Minh, iar vremea este splendidă.
Atracții
Hanoi
În vreme ce partea cea mai mare a lumii se dezmeticea în zorii încetării celui de-al doilea Război Mondial, Hanoiul se pregătea pentru încă o jumătate de secol de război convenţional, război rece şi foamete. Hanoi este unul dintre cele mai captivante oraşe din Asia de Sud Est. Cartierul Vechi, cartierle coloniale franceze, templele vechi de mii de ani şi salba de lacuri fac ca ţinutul să pară mai degrabă magic decât real.
Oraşul se află pe Râul Roşu, în mijlocul unei regiuni care este a doua ca fertilitate din Vietnam şi în inima culturii antice naţionale. În secolul al VI-lea, în timpul perioadei în care statutul Vitnamului era cel de stat Vasal chinezii au fondat aici o aşezare cunoscută mai întâi sub denumirea de Tong Binh.
Oricum ar fi privită colonizarea franceză a Vietnamului, există multe motive de admiraţie la clădirile magnifice care au supravieţuit ocupaţie. În Hanoi, francezii şi-au adunat nestematele arhitecturii în două cartiere.
Lacul Hoan Kiem este un medalion de apă de culoarea fructului de avocado în mijlocul tumultului şi aglomeraţiei oraşului. Principala atracţie de aici este Templul Ngoc Son situat pe o insulă foarte mică în partea de nord a lacului.
Muzeul de Istorie este cea mai impunătoare clădire colonială franceză din Vietnam, o capodoperă a stilului indochinez, creată de Ernest Hebrad în anii 20. Alte muzee importante din Cartierul Francez sunt Muzeul Revoluţiei Vietnameze, Muzeul Femeilor sau Penitenciarul Hoa Lo.
Cunoscut pentru arterele sale comerciale întortocheate, Cartierul Vechi, aglomerat şi plin de viaţă, se remarcă prin Catedrala gotică Sf. Iosif, din anii 1880, şi prin muzeele situate aici, barurile bia hoi şi templele de pe străzile lăturalnice. În partea vestică a cartierului se găseşte Citadela, o grupare de monumente care reuşeşte să ilustreze o parte din grandoarea imperială a vechiului oraş imperial.
Citadela Hanoi: a fost deschisă pentru public în 2004. Spre deosebire de Citadela Hue care rămâne neatinsă, cele cinci hectare ale citadele Hanoi constituie de fapt o colecţie fragmentată de monumente.
Cartierul vechi din Hanoi este înţesat de prăvălii, fiind încă plin de viaţă la 600 de ani după apariţia primelor bresle. Srăzile secundare nu mai reprezintă locuri de desfacere pentru un anume tip de mărfuri dar poartă încă numele articolelor de vânzare pe care le furnizau în vremurile de glorie imperială.
Templul literaturii
Un lăcaş de rugăciune impresionant, Van Mieu-Templu literaturii este de asemenea şi o expresie a preţuirii pe care vietnamiezii o poartă educaţiei şi literaturii, în mod special confucianismului. Între 1070 şi 1919, studenţii se adunau în acest complex pentru a studia învăţăturile maestrului, străduindu-se să obţină titlul de tien si (doctor emerit). Proiectat după Templul lui Confucius din Qufu, China, Templul Literaturii a fost ridicat de regele Ly Thanh Tong. Complexul care constituie Templul Literaturii este un drptunghi compus din cinci curţi interioare, la care se poate ajunge trecând pe sub Porticul Grandios, o intrare pe două niveluri, cu trei porţi, străjuită de doi lei-câine mitologici.
Hue
Deşi în 1945 guvernul Ho Şi Minh a pus capăt zilelor glorioase ale oraşului Hue drept capitală a Vietnamului, numeroase relicve arhitecturale şi culturale ale epocii imperiale s-au păstrat în stare foarte bună. Energia reînnoirii urbane a ocolit constant oraşul, lăsând pagodele vechi de secole, vilele, grădinile particulare şi râul într-o hegemonie estetică durabilă. Hue este un loc blând, ai cărui locuitori, cu accentul lor unic, nu sunt atât în urma timpului, cât pierduţi în timp. Oraşul nu este divizat ci unit de râul Parfumului Viaţa fiind la fel de dinamică atât pe malul nordic, unde regii Nguyen au condus regiunea din oraşul interzis violet, cât şi pe malul sudic, unde francezii au dezvoltat un nou cartier la sfârşitul secolului. Masiva Citadelă Hue, care cuprinde grandiosul Oraş Imperial şi legendarul Oraş Interzis Violet, un tărâm mitic de palate, pavilioane, temple, heleşteie, grădini, porţi şi săli.
Peste 300 de pagode au sădit seminţele budismului în Hue şi în jurul său aducând oraşului reputaţia de suflet al Vietnamului. Deşi statuile şi sculpturile în lemn de aici nu rivalizează cu cele rafinate ale pagodelor din nord, amplasarea agreabilă şi fluxul de energie chi care străbate aşezarea conform legilor feng shui fac din ele locuri unice în ţară.
Delta Mekongului
După o călătorie de 4.800 km prin Platoul Tibetan, fluviul Mekong coboară în sudul Vietnamului într-o reţea acvatică, vârsându-se în Marea Chinei de Sud prin nouă braţe cunoscute drept Cuu Long ( nouă dragoni). Râurile, canalele şi braţele sale irigă un teritoriu echivalent cu suprafaţa Olandei, cu aluviuni depuse pe câmpurile de ore scot trei recolte pe an. Deşi relieful e plat, peisajul este de-a dreptul impresionant în unele locuri. Până în secolul XIII –lea suprafaţa de 44.000 km² a fost foarte împădurită şi puţin populată. Pionerii chinezi şi vietnamezi au descălecat şi au întemeiat o aşezare preluând controlul politic de la localnicii khmeri. Pagodele unice, cu acoperişuri roşii ridicate şa streşini şi ogive în formă de corn, reprezintă ornamente arhitecturale emblematice ale deltei. Ajuns în această regiune nu trebuie rtate obiective precum Templul excentric al Călugărului Cocos de lângă My Tho, drmueţia de pe muntele Sam de lângă Chau Doc pentru o panoramă asupra câmpiilor deltei, explorarea plajelor şi templelor de lângă Ha Tien sau splendidele plaje ale insulei Phu Quoc.
Cunoscută drept grânarul Vitnamului, Delta Mekongului este intens populată cu oraşe
Haiphong şi Golful Ha Long
Haiphong, al treilea oraş ca populaţie din Vietnam şi cel mai mare port, este poartă spre Golful Ha Long.
Oraşul are de suferit din pricina acestei proximităţi deoarece cei mai mulţi turişti sar peste atracţiile sale pentru a admira frumuseţile naturii, dar valorile culturale ale oraşului Haiphong merită o oprire în itinerariul oricărui vizitator. Feericul Golf Ha Long a fost inclus, între timp în Patrimoniul UNESCO, în 1994, o distincţie mult timp aşteptată pentru una dintre cele mai impresionante minuni ale naturii.
Atracţiile oraşului Haiphong includ un centru civic, o pagodă fascinantă şi un centru al oraşului suprasaturat de structuri coloniale franţuzeşti în diferite stadii de ruină şi renovare.
Insula Cat Ba
Cat Ba este numele oraşului şi al parcului naţional de pe această insulă carstică, din capătul sudic al Golfului Ha Long. Din punct de vedere istoric, sat de pescari oraşul a amenajat pentru turişti hoteluri noi de cinci şi şase etaje ridicate pe faleză. Quan Y este cea mai interesantă grotă calcaroasă din Parcul naţional Cat Ba, o rezervaţie de 9800 de hecatre care acoperă circa o treime din insulă. Dealurile se ridică la o înălţime de 300 de m şi adăpostesc ultimele grupuri din lume de languri cu capetele aurii.
Golful Ha Long
Golful Ha Long, cu priveliştea sa amplă de turnuri carstice stâncoase, care se ridică la sute de metri de apele golfului, de un verde-jad, este o privelişte fascinantă şi o destinaţie obligatorie pentru orice excursie în Vietnam. Aproape 2000 de insule distincte împodobesc acest braţ de 1.553 km ² al Golfului Tonkin. În 1994 UNESCO a inclus 434 km² în Patrimoniul Universal. Legenda spune că acest golf s-a format când un dragon s-a aruncat în mare şi trântindu-şi coada cu frenezie, a sculptat regiunea într-un mare arhipelag. Numele Ha Long înseamnă dragon în coborâre. Geologii au fireşte, o altă teorie. De-a lungul ultimelor 230 de milioane până la 280 de milioane de ani, apa de ploaie şi oceanul au erodat peisajul într-o serie de turnuri cunoscute sub denumirea de fenglin şi grupuri de stânci conice, sub denumirea de fengcong. În anul 2000, UNESCO a înscris din nou Gloful Ha Long pe lista Patrimoniului Universal, citând geomorfologia sa ca o valoare singulară, care merită conservată.
Oraşul Ho Chi Min
Povestea de dragoste a Occidentului cu Vietnamul nu emană nicăieri mai multă pasiune ca în Saigon, Districtul 1 al celei mai mari municipalităţi cunoscute sub denumirea de oraşul Ho Şi Min. Turismul internaţional din această metropolă aduce circa 40% din venitul naţional. Ritmul său impetuoas de dezvoltare şi forţă de muncă ieftină sunt ispititoare pentru afaceriştii străini, la fel cum erau pentru generaţiile trecute tavernele în care se fumau opiu şi se găseau taxi-girls. Oraşul îşi datorează originile Khmerilor, care s-au aflat aici timp de secole înainte vietnamizii sa prindă gust pentru meleagurile fertile din Delta Mekongului. În acest oraş nu trebuie ratate Teatrul Municipal şi Catedrala Notre Dame, Modernul Dong Khoi, Palatul Reunificării, Piaţa Ben Thanh, Grădinile botanice şi zoologice ale oraşului sau Pagoda Împăratului de Jad de sorginte chineză.
Viză
Cetăţenii români au nevoie de viză pentru a intra în Vietnam
