Indonezia

Indonezia
Dragon Komodo, Insula Komodo - Indonezia
Insulele Piaynemo, Raja Ampat - Indonezia
Muntele Bromo - Indonezia
Templul Borobudur - Indonezia
Templul Tanah Lot, Bali - Indonezia
    Capitală: Jakarta
    Suprafaţă: 1. 919 440 km²
    Monedă: rupiah
    Limbă oficială: indoneză
     
    Indonezia este cel mai mare arhipelag din lume, alcătuit din peste 13 000 de insule. Se întinde pe o suprafaţă de 5 000 de km de la est la vest şi de peste 2 000 de km de la nord la sud. Ea s-a eliberat de sub dominaţia olandeză în 1945, când şi japonezii au renunţat la ocupaţia ţării. Bahasa indoneza, limba naţională, este înrudită cu limba malaeză. Dialectele se vorbesc pretutindeni şi sunt adesea neinteligibile reciproc. Situaţia femeilor este destul de diferită de cea din alte ţări musulmane: Ele pot vota şi au drepturi civile depline. În multe insule ele deţin funcţii de conducere. Nu au purtat niciodata valuri şi nu au fost izolate. În Jakarta, ele dau mâna ca barbaâii, însa uneori fac o plecăciune cu mâinile incrucişate.
     
    Arhipelagul se află la întâlnirea a două oceane, Pacific şi Indian si este o punte de legătura între două continente, Asia şi Australia. Această poziţie strategică a influenţat dintotdeauna viaţa culturală, socială, politică şi economică a ţării.
     
    Cele cinci insule principale sunt: Sumatra, cu o suprafaţă de aproximativ 473.606 km²; cea mai fertila si mai dens populata insula, Java, 132.107 km² Kalimantan, care include două treimi din insulele Borneo şi are o suprafaţă de 539.460 km²; Sulawesi, 189.216 km²; şi Irian Jaya, 421.981 km². Celelalte insule ale Indoneziei sunt mult mai mici ca mărime.  
    Arhipelagul este împărţit în trei grupuri. Insula Java, Sumatra şi Kalimantan şi insulele mici dintre acestea se află pe Pragul Sunda care se întinde de la ţărmul Malaeziei şi Indochinei, unde adâncimea apei nu depăşeşte 23 m. Irian Jaya, care aparţine de insula Noua Guinee şi Insulele Aru se află pe Pragul Sahul, care se întinde înspre nord, de la coasta Australiei.

     Clima indoneziană se caracterizează prin două anotimpuri tropicale, care variaza cu circulatia aerului la Ecuator (Circulatia Walker) si cu circulatia meridiana a aerului (Circulatia Hardley).

    Cea mai bună perioadă pentru a vizita Indonezia este din aprilie în octombrie. În celelalte luni tinde să plouă destul de mult deşi acest lucru nu este coniderat a fi un obstacol deoarece ploile tropicale trezesc natura la viaţă iar vegetaţia luxuriantă încântă privirile oricui. De regulă Indonezia este o ţară caldă însă nopţile pot fi destul de reci mai ales în zonele mai înalte.

     

    Jakarta
    Capitala Indoneziei localizată pe insulă Java, Jakarta a reprezentat mereu o locaţie ideală pentru un port de schimburi mai ales că se află în apropiere de Strâmtoarea Sunda uşurând accesul între Oceanul Indian şi Marea Java. Fiind un oraş cosmopolit, Jakarta este dinamicã zi şi noapte. De la zgârie-nori pânã la stilul vechi olandez, arhitectura oferã peisaje interesante. În fiecare an la Jakarta se construieste mereu ceva nou, începând de la locuri de agrement, clãdiri, restaurante, pânã la evenimente de artã şi culturale. Jakarta este împãrtitã în cinci zone: Jakarta de Nord, de Sud, de Vest, de Est şi Centralã.
    Monumentul Naţional sau Monas se aflã în inima Jakartei, localizat în centrul Pieţei Merdeka. Acest monument este un obelisc de marmurã majestuos, în vârful cãruia se aflã o flacãrã auritã.
    Muzeul Naţional este unul dintre cele mai frumoase muzee din Asia de Sud-Est. Aici existã o gamã largã de colecţii de artã preistorice, etnografice şi arheologice. Puteţi vedea o colecţie impresionantã de ceramicã din Asia de Sud-Est şi de artã hindu javanezã. Totodată Biserica Immanuel este o impresionantă dovadă a trecutului colonial. Ca şi multe alte oraşe Indoneziene şi Jakarta deţine o populaţie chineză semnificativă Chinatown-ul de aici fiind foarte popular, la fel de popular precum muzeul în aer liber Taman Mini Indonesia Indah (Indonesia miniaturală)  cu exemple de arhitectură tradiţională din toată ţara. Printre muzeele din Jakarta se remarcă de asemenea: Muzeul Satria Mandala -Forţelor Armate, Muzeul Wayang-Muzeul Păpuşilor, Muzeul Maritim, Muzeul Textilelor etc.        
     
    Java
    Cea mai populară insulă a Indoneziei, pe care de altfel se află şi capitala insulei.  
    Insula Java este împãrtitã în patru provincii: Java de Vest, Banten (provincie nouã din 2001), Java Centralã si de Est. Yogyakarta e localizatã în partea sudicã a Javei Centrale şi se bucurã de privilegiul de a fi numitã regiune specialã. Pentru cei care preferă călătoriile pline de aventură în sud vestul  insulei Java se află Parcul Naţional Ujong Kulong. Aceastã pãdure tropicalã este locul în care trãiesc rinocerii cu corn. Mai multe specii de animale coexistã aici, ca de exemplu boi sãlbatici, cãprioare, pantere, crocodili, şerpi şi pãsãri. Vâslitul pe apele tumultuoase ale râului Citarik este o altã activitate care vã poate creşte nivelul adrenalinei, ca şi alpinismul pe muntele Citatah.
     
    Sulawesi
    Primul lucru care se remarcă la Sulawesi este forma ciudată pe care o are. Probabil în zonă au existat serioase activităţi tectonice care au condus la această formă. Cunoscută de portughezi ca Celebes cea mai populară rută a insulei trece prin Tana Toraja–Danau Poso- Togean Island– Manado–Bunaken. Sulawesi este plină de atracţii naturale. Insula se desfăşoară la est de Borneo.  Cele patru braţe o fac să pară ca şi o creatură ciudată de mare. Foarte multe grupuri etnice se regăsesc pe insulă. Majoritatea vizitatorilor vor să cunoască locuitorii Torajan  ce locuiesc în văile fertile ale munţilor în nordul insulei Sulawesi. Cultura lor este fascinantă – aceştia trăiesc în case tradiţionale foarte spaţioase, acoperiş înalt ce seamănă cu navele strămoşilor.   
     
    Parcul Naţional Ujonk Kulong
    Rezervaţie naturală din 1920 Ujonk Kulong Naţional Park se întinde pe o suprafaţă de 500 km² în sud vestul insulei Java. Parcul este situat pe o peninsulă , include câteva insule şi celebrii vulcani Krakatoa şi Anak Krakatoa.
    Vulcanul Krakatoua a fost cunoscut pentru una din cele mai mari erupţii de pe glob erupţie ce a avut loc în august 1883 a cărui bubuitură s-a auzit pe o distanţă de 4000 de km. Copilul lui Krakatoua- Anak Krakatoua este un obiectiv de mare interes pentru diferite ramuri ştiinţifice deoarece acesta oferă un mediu propice pentru a fi studiate specii de plante, animale şi nu în ultimul rând fenomenul vulcanologic. Cu aproximativ 30 de ani în urmă parcul a fost ridicat la rangul de parc naţional datorită diversivităţii de vieţuitoare regăsite pe suprafaţa acestuia şi mai ales datorită combinaţiilor de habitat: plaje, mlaştini, păduri de mangrove, estuare, râuri etc.   
     
    Parcul Naţional Komodo
    A fost înfiinţat în 1980 cu scopul de a proteja specia de reptile cu aceaşi denumire. A fost inclus în patrimoniul mondial în 1991. Cele trei insule sunt înconjurate de  către unul dintre cele mai dezvoltate medii marine, corali, alge, mangrove, peste 1000 de specii de peşti, 70 de specii de bureţi şi 14 specii de balene, delfini, rechini, etc. Aici se găsesc cel puţin 260 de specii de corali. Insulele devin destinaţii populare pentru diving . Cu toate acestea dragonii Komodo reprezintă atracţia principală a parcului. Tururile ghidate trec prin puncte ale parcului în care dragonii pot fi observaţi activi. Aceste fiinţe preistorice pot atinge 3 m în lungime. În ciuda picioarele butucănoase dragonii pot alerga la fel de repede precum câinii.
     
    Parcul Naţional Lorentz
    Este cel mai mare parc în Asia de Sud Est. Este situat în provincia indoneziană Papua (la vest de Noua Guinee). Este singurul parc din regiunea ecuatorială und gheţarii ajung până la mare. El cuprinde regiune joasă de şes cu zone mlăştinoase cu mangrove ca şi regiune de munte cu vegetaţie subalpină. Are din punct de vedere geologic structura unei regiuni frământate bogată în fosile fiind situat la locul de tangenţă a două plăci continentale.  Printre animale care populează parcul se pot aminti cazuarul (soi de struţ) şi cangurul de arbore (Dentrolagus mbaiso).

    Ubud
    Ubudul este un oraş localizat în centrul Bali-ului. Acesta este cunoscut ca fiind ascunzătoarea backpackersilor şi a artiştilor ce s-a transformat în timp într-un oraş sofisticat cu numeroase muzee, locuinţe tradiţionale şi arhitectură fabuloasă. Astăzi este considerat centrul Baliului din punct de vedere al artelor frumoase, îndeletnicirilor tradiţionale, a muzicii şi dansului toate amestecate cu peisaje superbe. În prima jumătate a secolului XX vestici precum Walter Spies şi Willem Hofker i-au adunat la un loc pe cei mai buni artişti balinezi, au format un fel de academie şi de aici a pornit dezvoltarea Ubudului ca şi centru artistic. Moştenirea artistică a oraşului poate fi admirată în muzee precum Muzeul Artelor Frumoase sau Muzeul Rudana. Multe din satele din jurul Ubudului au ca locuitori specialişti în artele tradiţionale şi în diferite meşteşuguri, oameni care locuiesc în case aşezate idilic pe terasele cu orez sau poate chiar în vechi temple. O locuinţă tradiţională a acestor aşezări este purisul care adăpostea în trecut prinţesele locale.        
     
    Solo – Surakarta
    Cunoscut localnicilor ca Solo însă oficial fiind denumit Surakarta, acesta este cel mai vechi dintre cele două oraşe roiale ale Tengah-ului (zona centrală din Java). Legăturile regale ale oraşului pot fi recunoscute prin clădiri precum Palatul Mangkunegara complexul tipic de mari dimensiuni. Reprezentările cu păpuşi sunt la mare căutare în aria activităţilor culturale din Solo spectacolele având uneori durata de până la 8 ore.  În acest oraş nu trebuie ratate: Piaţa Pasar Gede, Templul Prambanan din apropiere sau Peştera Java Man din Sangiran.
     
    Borobudur 
    Călătoriind printre plantaţiile luxuriante şi câmpiile de orez terasate din Java Centrală poate fi văzut Monumentul Borobudur doar de la poarta monumentului. Apoi, printre copacii roşietici şi pădurile de palmieri se materializează subit o masă solidă de piatră cenuşie. Doar urcând primul dintre cele două nivele ale uriaşei structuri încep să se zărească turnurile, nişele şi panourile sculptate, acoperite de 72 de stupa şi încă o stupa enormă, centrală, în vârf.
    Borobudur este unul dintre monumentele religioase cele mai mari din lume. Reprezintă muntele Meru, miticul munte cosmic hindus. Această manifestare pământească a universului a fost construită dintr-un milion şi jumătate de blocuri de andezit vulcanic, în sec VIII; o magnifică dovadă de devotament. Monumentul poate fi înconjurat pe niveluri, ca pelerinii, începând cu primele cinci terase pătrate, continuând cu încă trei, circulare, şi terminând cu stupa din vârf. Acoperită de cenuşă vulcanică şi de junglă timp de 100 de ani, înainte de a fi redescoperită de Thomas Stamford Raffles în 1814, puterea Borobudurului stă în cele cinci niveluri de sculpturi superbe. O plimbare pentru a admira templul poate fi lungă de 5 km. Imaginile prezintă viaţa zilnică din sec. VIII, cu activităţile satului, pescari animale, gătit, spălat sau reprezentarea lui Budha în diverse momente ale vieţii.
     
    Muntele Merapi
    Lângă muntele Merapi, vulcanul spectaculos privit din Borobudur, al cărui nume înseamnă Muntele de foc  este considerat sacru. E înalt de 2914 m şi din el se văd ieşind din când în când dâre de fum. În mai 2006  vulcanul a avut activitate considerabilă, speriind mulţi localnici şi determinându-i să fugă din zonă. S-a stabilizat numai după prăbuşirea lavei formate pe vârful său. Se spune că Merapi a erupt în sec IX, cenuşa înecând Borobudur care a rămas nedescoperit un mileniu. 
     
    Bali
    Insula Bali adăpostită de Arhipelagul Indonezian este una dintre cele mai romantice destinaţii de vacanţă din lume, amestec de armonie, dans, mister şi splendoare naturală. Din momentul sosirii turiştii sunt asaltaţi de o concentraţie intensă de culori, privelişti, mirosuri, sunete şi gusturi, prietenosul popor din Bali îl numeşte pe turişti tamu, termen care înseamnă oaspete, şi îi întâmpină cu bucurie.Exotică şi diversă, insula este atât de pitorească, încât seamănă cu o pictură; vulcanii urcă spre nori iar câmpiile terasate coaboară spre ocean.

    Cetăţenii români care călătoresc în Indonezia au nevoie de viză

    Oferte