Laos

Laos
Orezării, Vang Vieng - Laos
Patuxai, Vientiane - Laos
Stupa Pha That Luang, Vientiane - Laos
Templul Wat Xieng Thong, Luang Prabang - Laos
Umbrele - Laos
    Capitală: Vientiane
    Suprafaţă: 236.800 km²
    Monedă: kip
    Limbă oficială: laotiană
     
    Învecinată cu ţări precum Cambodgia, China, Myanmar, Thailanda şi Vietnam, Laos ocupă o suprafaţă aproape egală cu cea a Regatului Unit mare parte din această suprafaţă fiind acoperită de munţi şi râuri. Pentru mulţi ani Laos a fost umbrită ca ţară din cauza evoluţiei active a vecinilor săi mare parte din Laos rămânând nedezvoltată multă vreme.   
    Cultura locală este în mare parte bazată pe Budismul Theravada. Aceasta religie face din ţară o destinaţie liniştită pentru călătorii şi imprimă oamenilor un şarm unic şi prietenos.          
    Nici o excursie în Laos n-ar fi completă fără a poposi măcar o noapte în liniştitul oraş Luang Prabang. Acesta este cunoscut pentru concentraţia mare de temple budiste şi amplasarea pe malurile Mekongului. Luang Prabang a fost declarat  sit UNESCO în 1995.
    Dintre numeroasele râuri care străbat ţara cel mai important este de departe Mekongul. Mekongul este al 12-lea curs de apă ca lungime în lume fiind  cel mai lung din Asia de Sud-Est. Acesta este cea  mai mare resursă naturală a ţării. Îşi începe cursul în podişul tibetan, izvorând la peste 5.200 de metri altitudine, ca apoi să străbată 6 ţări, de-a lungul a 4.350 de kilometri, pentru a se vărsa în Marea Chinei de Sud prin sudul Vietnamului.
    Mekongul formează o graniţă naturală între Laos şi Thailanda. Mekongul oferă posibilitatea petrecerii unor zile pe croaziere în locuri îndepărtate şi prea puţin văzute ale ţării deseori inaccesibile pe uscat.   
    Câmpia cu Ulcioare este de asemenea un sit interesant şi misterios  datorită faptului că  peisajul este dominat de sute de “ulcioare de piatră” vechi de secole.
     
    Produsul principal al Laosului este orezul lipicios (Oryza glutinosa), numit şi orez dulce. Acesta se mănâncă cu mâna înmuiat în celălalt fel de mâncare care de obicei este un sos picant, cu ardei iute, lămâie, usturoi sau sos de peşte. Locuitorii au două categorii de mâncare: orezul şi "ce se serveşte cu orezul". Mâncarea, în afară de orez, este de obicei limitată şi se serveşte mai mult ca şi condiment, astfel încât deseori este foarte picantă şi merge cu mult orez.
    Cu oarecare diferenţe între nord şi sud Laosul exeprimentează din punct de vedere climatic 3 sezoane.
    Cea mai bună perioada pentru a vizita, Laos este între noiembrie şi aprilie. În această perioadă ţara are parte de cea mai mică porţie de precipitaţii suficientă doar pentru a răcorii atmosfera. Vremea este mai caldă decât în restul anului cu nopţi relativ reci şi uscate.

    Temperaturile cresc simţitor în martie iar ploile prin mai-iunie. Luna septembrie este plină de ploi tropicale, octombrie şi începutul lui noiembrie fiind cu ploi zilnice.

     
    Si Phan Don sau cele 4000 de insule
    În limba Lao Si Phan înseamnă 4000 iar don înseamnă insule. Aceasta regiune se găseşte în sudul extrem al Laos-ului unde Mekongul se împrăştie niţel formând o droaie de insuliţe înainte de a intra în Cambodgia. Aici se poate ajunge doar cu barca iar înnoptarea se face în bungalow-uri. Este o zonă foarte relaxantă ce poate fi explorată pe bicicletă sau cu barca. Farmecul zonei reiese din faptul că viaţa puţinilor locuitori de aici a rămas neschimbată de secole.
    Trei dintre insule sunt locuite în mod permanent pe lângă valurile de turişti care vin şi pleacă. Cu toate că vorbim de o regiune nu foarte populată fără îndoilaă că farmecul acesteia dar şi graniţa cu Cambodgia vor aduce nenumăraţi turişti în viitorul apropiat. Don Khon este cea mai mare dintre insule. Pe aceasta se află două sate principale şi alte câteva aşezări agăţate de malurile râului.
    Pe insule principala ocupaţie este cultivarea orezului. Pe lângă culturile de orez acestea sunt din loc în loc împânzite cu temple budiste ce datează din secolul 17.   
     
    Luang Prabang
    Oraş situat pe malurile Mekongului celebru datorită numeroaselor temple budiste dar şi a clădirilor franceze coloniale.
    Luang Prabang este un exemplu clar de fuziune a arhitecturii tradiţionale şi a structurilor urbane cu cele construite de către autorităţile coloniale europene între secolele 19 şi 20. Conform legendei Budha a zâmbit când a poposit pentru o zi în acest loc preofeţind că într-o bună zi acesta va fi locul unei capitale puternice. Aşadar într-o zi  aceasta a fost declarată capitala Laosului însă doar până în anul 1560. Printre cele mai cunoscute atracţii ale oraşului sunt: Muzeul Palatului Regal Haw Kham şi Templul Wat Xieng Thong. Mai târziu titlul de capitală i-a revenit oraşului Vientiane.
    Oraşul vă întâmpină cu numeroase temple cu acoperăminte aurii, steaguri de rugăciune fluturând în briza serii şi desigur sunetele gongurilor. Xiang Thong este principala stradă a oraşului îmbrăcată pe care sunt aliniate tradiţionalele case din lemn a căror stil evocă şi perioada colonială.
     
    Vat Phou
    La Vat Phou se găsesc o serie de ruine ale unor construcţii lăsate de Khymeri similare ca stil cu Angkor Wat dar cu mult mai puţin turişti. Wat Phu se traduce prin templu pe munte în limba lao şi este unul dintre cele mai vechi situri arheologice din Laos. Acesta este localizat în provincia Champassak, provincia situată în lungul râului Mekong în sudul ţării. Din Vientiane până  aici sunt aproape 700 de km însă doar 50 km departare de oraşul Pakse.
    Zona în care se găsesc ruinele e în  Insula Siphandone în apropiere de cele 4000 de insule de pe râul Mekong.
     
    Vientiane
    Capitala Laosului are o populaţie de 200 000 fiind una din cele mai liniştite capitale din Asia de Sud Est. Aici traficul nu este foarte mare şi deranjant ca şi în alte capitale. Vientiane nu are clădiri înalte şi emană o aură specială rezultată din combinarea unor elemente cu diverse origini. Oraşul este situat într-o câmpie fertilă pe malul nord estic al râului Mekong. Regele Setthathirath a stabilit aici capitala  regiunii Lan Xang în 1560. Mai târziu sub protectoratul francez aceasta a devenit capitala Laosului şi continuă să fie până în zilele noastre.   

    Cetăţenii români care călătoresc în Laos au nevoie de viză. Pentru informaţii suplimentare legate de obţinerea vizei vă rugam să ne contactaţi.

    Oferte